• Scurt istoric
• Administratia scolii
• Contact
• Profesorii scolii
• Elevii scolii
• Carte de oaspeti

   Despre viata elevilor si a dascalului lor povesteste Tit Bud "Elevii locuiau la institut si plateau 10-20 de creitari pe zi apoi harnicul profesor Busitia dispunea peste culina (cantina, n.n.) si sa fiarba câte o oala mare de fasole, câte o caldaruta de tocana cu brânza, seara tocana cu lapte, alta data se frigea câte un miel, apoi câte o oala cu picioci, adeca se ducea o viata româneasca." Acest tablou idilic nu era permanent; uneori "N-aveau ce mânca, nici profesorul nici elevii" astfel încât era nevoie sa se faca apel la generozitatea oamenilor de bine (vicarul Petru Mihali, printre altii) sau profesorul "care era si maestru de tocmit ceasuri si de pus plese la cutite, si de alte maestrii/.../ când se subtia ata si nu mai avea bani de nicsiri repara ceasurile preotilor si protopopilor". Însa în "zilele bune" profesorul Busitia "lua ceterea la mâna si tragea câte o hora mândra din Ardeal, de-ti era dragul sa asculti, sau când poetul Simeon Botizan ne delecta câte o poezie iar preparanzii cu cântari frumoase nationale".

   În ceea ce priveste învatamântul propriu zis, programa prevedea 20 de ore obligatorii pe saptamâna, dintre care 16 erau efectuate de catre profesorul "ordinar", iar câte doua ore reveneau catihetului si profesorului de canto. Orarul prevedea câte 4 ore pe zi, doua înainte de masa si doua dupa masa cu exceptia zilelor de marti si de vineri, când elevii erau liberi. Anul scolar cuprindea doua vacante scurte (8-10 zile), de Craciun si de Pasti, si o vacanta lunga (doua luni), în timpul verii. Obiectele prevazute în programa de învatamânt erau : "1.Religia, 2.Gramatica româna, 3.Gramatica ungara, 4.Istoria naturala, 5.Metodica, 6.Geografia, 7.Geometria, 8.Istoria universala, 9.Economia, 10.Calculatul, 11.Scrisul caligrafic si desenul, 12.Cânt bisericesc si cântari poporale." Ca manuale erau folosite cel de Istorie bisericeasca scris de B. Ratiu, cel de Gramatica româna scris de G. Munteanu, cel de Gramatica maghiara editat de minister, cel de Economie dupa A. Seitt si cel de Calculat, dupa Strehl. Profesorul Busitia declara ca practica pedagogica folosea cu precadere metoda catihetica, deoarece nu era deocamdata permisa practica la Scoala greco- catolica triviala opidana (adica cea oraseneasca). Elevii erau de asemeni instruiti în gradinarit, pomicultura,albinarit, legumicultura; era folosita în acest scop gradina scolii (de 1,5 iugare). Institutul avea o "biblioteca frumoasa". O bogata activitate culturala au desfasurat profesorii Preparandiei Ioan Busitia, Teodor Roman, profesorul de cânt si muzica Gheorghe Pacuraru, în frunte cu directorul Mihai Pavel.

   Se creaza astfel posibilitatea ca în 1870 Institutul preparandial român sa-si înceteze activitatea. Motivul invocat era imposibilitatea Asociatiunii de a se încadra financiar în cerintele impuse de legea din 1868 (conform careia preparandiile trebuiau sa aiba profesori calificati, localuri corespunzatoare, baza materiala si un fond permanent de 20.000 de florini) precum si înfiintarea unui institut similar de stat, cu predare în limba maghiara. Dupa discutii agitate, conducerea Asociatiunii accepta faptul împlinit (la 11 octombrie 1869), punând însa conditia ca în cadrul Institutului preparandial de stat sa functioneze si doi profesori ordinari români, care sa propuna materii în limba româna, iar profesorii institutului desfiintat sa fie numiti profesori ordinari în cadrul noului Institut. Autoritatile au fost de acord cu aceste conditii, dar nu au respectat întelegerea. Astfel, studiul limbii si literaturii române a fost desfiintat în anul 1878, iar studiul religiei greco-catolice nu se efectua în limba româna. Profesorul Ioan Busitia a fost mutat la 31 martie 1880 la Preparandia de stat din Sarospatak si înlocuitorul sau nu cunostea limba româna. Astfel si-a încheiat activitatea Institutul preparandial din Sighetu-Marmatiei, lacas de cultura care a marcat un semnificativ moment în lupta spirituala a românilor maramureseni. Tinerii doritori sa învete carte au fost nevoiti sa frecventeze preparandia din Gherla, dar numarul maramuresenilor care puteau lua calea Gherlei era simtitor mai mic (5-6 pe an) decât aceia care urmasera preparandia din Sighetu Marmatiei.

   Au trecut ani... Conform unui decret al Consiliului dirigent din 1919, urmau sa fie înfiintate scoli normale de stat la Cluj, Deva, Timisoara, Zalau si Sighetu Marmatiei. Acestea urmau sa aiba doua cicluri de câte doi ani: primul cu o instructie comuna celorlalte licee teoretice, iar ciclul secundar dedicat profesionali-zarii. Astfel, dupa o întrerupere de 50 de ani, vechiul Institut preparandial si-a reluat activitatea la 10 octombrie 1919, sub numele de Scoala Normala din Sighetu Marmatiei, cu 7 clase de elevi."Ea renaste, afirma directorul ei din acea vreme, Enea Hodor, "ca sa vesteasca tuturor ca sufletul neamului nostru nu se poate nimici; renaste sa propage deviza culturii românesti de la sate ramasa cinstit în legea, limba si destinele sale stramosesti; renaste pentru a se alatura de celelalte institutii culturale, ca împreuna cu ele sa contribuie la marirea Tarii Românesti, câstigata cu sânge mult si lacrimi multe" La înfiintare, Scoala Normala mostenea inventarul fostei preparandii de stat maghiare: cabinete de geografie, istorie, stiinte naturale si desen, laborator de psihologie, sala de muzica, biblioteca.

   Intelectualii români s-au format, pentru domeniul învatamântului primar, cu predilectie din rândul valorilor locale, în cadrul Scolii Normale "Regele Ferdinand". La aceasta prestigioasa institutie de învatamânt interbelica au predat cele mai bune cadre didactice din zona, multe dintre ele predând si în cadrul Liceului Dragos Voda. Între 1922 si 1932, Scoala Normala "Regele Ferdinand" a dat învatamântului 237 de dascali : 8 în 1922, 16-1923, 41-1924, 37-1925 (25 în iunie si 12 în octombrie), 15-1926, 21-1927, 23-1928, 44-1929, 32-1932. Scoala Normala din Sighetu Marmatiei a functionat între 1919-1938 într-o cladire aflata pe locul unde acum se afla Sala de spectacole "Studio"; în aceeasi cladire se mai afla si un liceu comercial, laboratoarele fiind amplasate în actuala cladire a intreprinderii "Arta Maramureseana".

   Perioada interbelica poate fi considerata a doua etapa de existenta a Scolii Normale. La început elevii erau recrutati în primul rând din satele românesti de pe vaile Marei, Cosaului, Izei, Viseului si Tisei, dar si din satele românesti de dincolo de Tisa (atunci în componenta Cehoslovaciei, azi în cea a Ucrainei): Slatina, Biserica Alba, Apsa de Sus si Apsa de Mijloc. La acestia se adauga elevi apartinând celorlalte nationalitati din Maramures : 95 maghiari, 74 ucrainieini, 22 germani si 23 din alte nationalitati, între 1919 - 1937. Dar Scoala Normala din Sighetu Marmatiei a fost gazda primitoare si pentru elevi proveniti din alte parti ale României Mari: din Cernauti si pâna în Constanta, din Caras-Severin pâna în Orhei si Cetatea Alba, un total de 34 de judete si-au avut reprezentanti pe bancile scolii sighetene. Dispunem de situatia sociala a elevilor recrutati în perioada 1919-1928, prezentata în graficul de la figura 3, pagina 13.

   Initial, prodedura de admitere la Scoala Normala era mai mult formala; nici nu putea fi altfel, datorita nivelului redus de cunostinte ale elevilor din mediul rural; treptat, pe masura încadrarii mai bune cu personal a scolilor rurale, exigentele au sporit. Examenul de admitere consta dintr-o proba de aptitudini muzicale, o proba (scrisa si orala) la limba româna si una (scris si oral) la matematica. Exista procedura unui examen de diferenta pentru acei copii care doreau sa treaca de la un alt profil scolar la cel al Scolii Normale.

• În 1938, pe motiv de economii, Scoala Normala din Sighetu Marmatiei a fost desfiintata printr-o decizie a Ministerului Învatamântului). Între 1940 si 1948 locul Scolii Normale a fost luat de un liceu reformat. Un grav eveniment a avut loc în toamna lui 1944 : deoarece într-o parte a cladirii fusese amenajat un depozit al armatei la retragerea lor din fata ofensivei românesti, trupele horthyste au dat foc cladirii.
• În 1948 Scoala Normala este reînfiintata, ea functionand pentru început în cladirea fostului Liceu de fete "Domnita Ileana" (localul actualei Scoli Sportive); initial denumirea ei a fost Scoala Pedagogica, pentru a deveni mai apoi Liceu pedagogic.
• În perioada anilor 1964-1965, pe lânga Liceul pedagogic a functionat si Institutul pedagogic de 2 ani, cu clase de zi si fara frecventa, iar între 1964-1968 acelasi Institut a avut doar clase la zi.
• Între 1968-1969, pe lânga Liceul Pedagogic a functionat si sectia de educatoare, cu un efectiv de 260 de eleve.
• Intr-o anumita perioada, autoritatile comuniste au incercat desfiintarea profilului pedagogic la Sighet, si mutarea acestuia la Baia Mare; doar reactia unor oameni de cultura locali (printre care regretatul Alexandru Ivasiuc) a impiedecat acest lucru.
• In 1990, Liceul Pedagogic revine la vechea denumire, de Scoala Normala (cu 5 ani de studiu); acest lucru doar pana la Legea Invatamantului din 1997, care prevedea printre altele existenta invatamantului pedagogic in cadrul Liceelor pedagogice, dar trecerea profilului (specializarii) invatatoare-educatoare la nivelul invatamantului postliceal (colegii de institutori).
• Incepand din decembrie 1999 Liceul Pedagogic a revenit la denumirea interbelica ("Regele Ferdinand").
• Din anul scolar 2000-2001, se va trece intr-o etapa noua a vietii acestui batran si totusi atat de tanar liceu, prin transformarea sa intr-un liceu teoretic.

• Director: prof. Radu Zlati
• Director adj.: Viorel Dragos
• Secretar sef: Viorica Vaida
• Contabil sef: Elena Chioreanu
• Administrator: Vasile Negrea

CONSILIUL MANAGERIAL:

• prof. Radu Zlati, director, presedintele Consiliului
• inst. Ileana Stan, director adj.
• inv. Florica Lumei
• prof. Gheorghiu Rodica
• prof. Ileana Markus
• prof. Ileana Vasilescu
• prof. Odarca Bout
• prof. Gheorghe Ardelean
• prof. Mihai Sechel
• prof. Gheorghe Pop
• prof. Gheorghe Gherasin
• prof. Monica Miel
• cont. sef: Elena Chioreanu
• prof.Eugenia Godja - primar
• preot Gheorghe Balea
• ec. Stela Caragata
• elev Ileana Buhai
• elev Septimiu Put
• Viorica Vaida, secretara Consiliului

Adresa noastra: 4925 Sighetu Marmatiei, str. 22 Decembrie 1989 nr 5, Maramures, Romania
tel/fax 040.62.319092
e-mail: ferdinand@mail.alphanet.ro ;
web page: www.ferdinand.multinet.ro